#132 - Disonanța cognitivă

Inconsistența gândirii umane este un domeniu extrem de interesant, atunci când încercăm să privim cu obiectivitate către acele convingeri puternice pe care le avem, dar care sunt însă contradictorii cu atitudinile pe care le avem în situații similare. Recent, o grădină zoologică din Danemarca a devenit cunoscută prin dezbaterea aprinsă pe care a generat-o anunțul său: încurajarea oamenilor să își doneze anumite animale de companie (găini/pui, porci de guineea, iepuri, cai) pe care nu și le mai doresc pentru ca acestea să devină hrană pentru animalele carnivore - https://edition.cnn.com/2025/08/04/europe/denmark-aalborg-zoo-pets-predators-intl-hnk.

Motivul? Ideea de a reproduce pentru animalele prădătoare din captivitate mediul natural, în care acestea se hrănesc cu animale vii (nu voi intra acum în dezbaterea cu privire la moralitatea existenței grădinilor zoologice). În mod evident, propunerea a generat reacții aprinse. Multă lume, auzind de animale de companie, s-a gândit automat la câini și la pisici , care nu făceau obiectul interesului grădinii zoologice. Cu toate acestea, discuția deschide calea către o inconsistență a gândirii umane. Oamenii, în general, sunt împăcați cu sacrificarea vitelor, oilor sau porcilor pentru consumul propriu. Cu toate acestea, aceiași oameni devin refractari la sacrificarea acelor animale neutilizate, în mod frecvent, pentru consumul uman, precum calul sau porcul de guineea. Repulsia crește exponențial dacă discuția include acele animale care devin adesea prietenii omului, precum câinele sau pisica (astăzi, în textul după paywall, un eseu care pune în discuție chiar și ideea de animal de companie - în opinie personală, o idee exagerată, însă utilă pentru înțelegerea unor perspective diferite) . Această inconsistență, cunoscută sub denumirea de disonanță cognitivă, nu este însă singulară. Veverițele și șoarecii sunt ambele rozătoare, însă modul de raportare al omului față de acestea este diametral opus. La fel ne putem raporta la buburuze și la gândacii de bucătărie sau la fluturi și molii, iar exemplele pot continua.

Prin analogie, această știre banală poate explica elemente mult mai profunde ale gândirii umane, cum ar fi raportarea omului la diverse tragedii. Cu siguranță că acelele evenimente care ne privesc direct ne afectează mult mai puternic decât cele îndepărtate, însă familiaritatea și similitudinea joacă un rol extrem de important. Acesta poate fi un motiv pentru care pentru noi, spre exemplu, dramele civililor din Ucraina sunt mult mai vii și mai acute decât dramele unor civili aparținând unor alte popoare, mai îndepărtate și mai diferite din punct de vedere cultural și religios. Iar această concluzie nu se dorește a fi în nici un caz moralizatoare, ci constatatoare. Pentru că primul pas pentru a deveni mai logici, mai consistenți în atitudini și mai umani este să înțelegem de ce gândim cum gândim și să recunoaștem că percepția ne este afectată de familiaritatea față de o anume situație. Lăsând emoția la o parte, când tragem linie, sacrificarea puiului pentru a ajunge în meniul de la KFC este echivalentă moral cu sacrificarea calului pentru a servi drept prânz leului, fie el captiv sau nu, iar de aici analogiile pot fi extinse.

Dacă apreciezi activitatea Espresso Filosofic și textele săptămânale, alege să ne susții prin trecerea la un abonament plătit, echivalentul lunar al unei cafele în centrul Bucureștiului.