#133 - Sinele (mai pe clasic)
Ediția de astăzi a newsletter-ului este puțin diferită, în sensul în care Ioana David a realizat o introducere către filosofia lui Heidegger pentru Espresso Filosofic. Desigur, despre Heidegger am mai scris aici, în ediția nr. 41, însă acel text s-a concentrat mai mult pe omul Heidegger, nu neapărat pe filosoful Heidegger. Articolul de mai jos este disponibil și pe website-ul Espresso Filosofic, aici. La finalul textului, Ioana a selectat câteva pasaje din cartea lui Heidegger, Ființă și Timp, disponibile astăzi integral fără paywall.
Martin Heidegger a fost unul dintre cei mai importanți filosofi germani din secolul al XX-lea. Lucrarea sa capitală, poate chiar cea mai ambițioasă lucrare ,, Ființă și timp” a pus bazele fenomenologiei. Aici, Heidegger explică felul de a fi al omului și timpul. Această legătură este indisolubilă și exprimă finitudinea.
Omul a fost aruncat în lume-este un dat al firii. Apoi, odată cu această aruncare a rezultat ființarea, adică simplul fapt de a fi în lume.
Pentru a înțelege pe deplin filosofia lui Heidegger ar trebui să parcurgem cu atenție volumele : „Introducere în metafizică” și „Concepte fundamentale ale metafizicii “ în care predomină termenul de ființare. Acesta a reprezentat problema de care filosoful s-a ocupat întreaga sa viață.
Întrebarea despre ființă, ce apare în ambele volume, este cea care mi-a captat atenția și pe aceasta o voi urmări pe parcursul textului.
A răscolit o întrebare care părea de multă vreme înțeleasă, fiind clară pentru toți din jur. Meritul lui Heidegger constă tocmai în răscolirea acestei întrebări. El afirmă faptul că noi nu prea înțelegem „ceea ce este cu adevărat’’.
Cele două cărți reprezintă o inițiere în misterele lumești. Acestea nu ne dau voie să părăsim această lume fără să o înțelegem. Scopul volumelor este acela de a tălmăci unitar Ființa cu tot ceea ce este ea.
Filosofia gândește primele temeiuri ale realității. Acestea, însă, nu stau la suprafață, ele sunt încifrate, ascunse. Doar cei care vor să le descopere și să le analizeze vor ști să explice de ce se petrece astfel un anumit lucru și nu altfel.
Ființarea concretă la Heidegger se referă la simpla prezență în lume: fapte banale, cotidiene (omul, pomul din gradină, norul de pe cer).
Filosoful german dorește ca noua civilizație să fie în jurul ființei. Acesta remarcând îndepărtarea omului de noțiunea de animal rațional.
De fiecare dată când omul se depărtează de conceptul de ființare, civilizația va fi în declin.
Analiza ființării poate cu greu avea pretenții la o completitudine.
Determinările fundamentale ale ființei umane cum ar fi situarea afectivă, starea de aruncare și înțelegerea – trebuie să se mențină într-o generalitate foarte nedeterminată, pentru că ele nu iau în considerare caracterul specific al ființei trupului și cel al ființei sufletului.
Poate fi, de asemenea, admis că viața umană este în primă instanță viața laolaltă cu ceilalți.
Nu viața dintr-o comunitate, ci faptul de a te lăsa să se constituie căderea, căderea sinelui.
Pentru înălțarea spirituală, ființa este lăsată în grija omului de a se ridica de jos. Astfel, aici nu mai este vorba de ființare, cât și de timp, un alt concept heideggerian.
În cadrul filosofiei lui Heidegger este foarte important sinele, interiorul, care de multe ori e stârcit de exteriorul care îl înconjoară. De aceea este de preferat ca omul să arunce și o privire în interiorul său, să-l înțeleagă și să-l îmbunătățească, lăsând deoparte forfota lumii.
În final, pot spune că filosofia lui Heidegger de care am vorbit la începutul textului face parte din acea mare categorie rară de capodopere care, pe măsură ce sunt studiate, trezesc un sentiment neliniștitor. În cadrul filosofiei lui există o mare adâncime a gândului, redat în special printr-un limbaj ce creează mai degrabă o lume decât descrie una. E filosofia enigmelor, devenită după un timp, clasică.
Dacă apreciezi activitatea Espresso Filosofic și textele săptămânale, alege să ne susții prin trecerea la un abonament plătit, echivalentul lunar al unei cafele în centrul Bucureștiului.










