#155 - Șapte etaje
Astăzi voi atinge un subiect deloc confortabil, conjunctural concomitent cu ceea ce marketing-ul a numit blue monday - cea mai depresivă zi din an (calculată ca a treia zi de luni din ianuarie, când vremea este urâtă, vacanțele s-au încheiat, iar viața își reia ritmul și monotonia obișnuite). Ultima dată când am verificat segmentarea publicului acestui newsletter, majoritatea urmăritorilor se încadrau în segmentul de vârstă între 30 și 40 de ani. Cel mai probabil această segmentare nu s-a modificat foarte mult. Astfel, dacă ești de o vârstă apropiată cu mine sau dacă ai o vârstă mai înaintată, este posibil să te fi gândit, măcar uneori, la faptul că nu ești nemuritor. Dacă ai sub 30 de ani, probabil că aceste gânduri sunt încă îndepărtate. But give it time.
Sigur, acest gând este probabil latent, fiind mascat de grijile și stresul zilnic, dar și de faptul că sănătatea este de partea noastră. Cu toate acestea, știm, sau ar trebui să știm, că la un moment dat lucrurile nu vor mai fi la fel. Sigur, există celebra explicație a lui Epicur, care ne îndeamnă să nu ne fie frică de moarte, deoarece omul nu ajunge să o experimenteze niciodată: acum ești prezent și conștient, iar o clipă mai târziu nu mai ești conștient și, deci, nu simți tranziția. Doar că teoria nu se potrivește mereu cu practica. În plus, pe măsură ce timpul trece, în mintea noastră pot încolți diverse gânduri ancorate puternic în filosofie, care să pună sub semnul întrebării sensul vieții noastre, scopul nostru, reușitele noastre și visele abandonate.
De ce am abordat acest subiect? Dincolo de faptul că mai încolțește uneori în minte, am citit și nuvela lui Dino Buzzati, Seven floors, o alegorie foarte bună pentru pregătirea mentală a omului pentru etapa finală a vieții. Întotdeauna m-am întrebat ce simt persoanele mai în vârstă pe măsură ce anii trec, însă nu am avut curajul să îi întreb. Probabil că, de cele mai multe ori, simțirile s-ar apropia de cele ale lui Giovanni Corte, protagonistul nuvelei, disponibilă în integralitate aici. Din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai bune nuvele pe care le-am citit.
Dacă apreciezi activitatea Espresso Filosofic și textele săptămânale, alege să ne susții prin trecerea la un abonament plătit, echivalentul lunar al unei cafele în centrul Bucureștiului.
Dacă vrei să ne susții gratuit, în perioada 1 ianuarie - 25 mai 2026 ai la îndemână varianta redirecționării a 3,5% din valoarea impozitului pe venit datorat în 2025 către Asociația Espresso Filosofic. În orice variantă, sprijinul tău este foarte important în continuarea acestui newsletter.