#59 - Filosofie de martie
Pentru că în această săptămână vom intra (deja) în luna martie, astăzi ne vom concentra pe contribuția feminină în filosofie și nu numai. Îndeletnicirea de filosof a fost, de-a lungul istoriei, una preponderent masculină, aspect explicabil, probabil, prin rolurile sociale dezvoltate de-a lungul timpului și prin faptul că barbații erau cei ce aveau mai mult timp liber la dispoziție pentru a medita. Hypatia este una dintre puținele exponente ale filosofiei feminine din timpuri mai îndepărtate.
Cu toate acestea, începând cu secolul al XIX-lea, filosofia nu a mai fost un domeniu inaccesibil femeilor, numărul gânditoarelor care au contribuit la dezvoltarea filosofiei fiind în vizibilă creștere. Printre acestea, dintre cele despre care am scris pe site-ul Espresso Filosofic, amintim pe Simone de Beauvoir, Simone Weil, Hannah Arendt, Ayn Rand, Emma Goldman. Ca în cazul majorității filosofilor, neajunsurile, persecuția politică sau discriminarea au reprezentat catalizatori pentru dezvoltarea unei gândiri filosofice complexe. Aceleași provocări ale zilei de zi cu zi reprezintă, de altfel, și motorul marilor schimbări din societate.
Conform statisticilor, doar unul din trei români alege să redirecționeze 3,5% din valoarea impozitului pe venit către o organizație non-guvernamentală, sumă care oricum se duce altfel către bugetul de stat. Această sumă, indiferent de valoarea sa, este importantă pentru susținerea activității acelor entități care nu vizează profitul, dar care au nevoie de finanțare pentru a își acoperi cheltuielile operaționale.
Alege să redirecționezi 3,5% din valoarea impozitului pe venit datorat în 2023 către Asociația Espresso Filosofic și susține continuarea acestui newsletter. Îți mulțumesc pentru completarea formularului de aici.
Simone de Beauvoir a fost una dintre cele mai importante voci ale feminismului, contribuind, prin operele sale, la lupta pentru elevarea statutului femeii în societate. Astăzi, deși nu putem vorbi cu adevărat de egalitatea de gen nici măcar în statele democratice și avansate, progresele realizate în ultimii zeci de ani sunt semnificative, iar privirea în urmă ajută pentru a vedea de unde am plecat, unde am ajuns și încotro am dori să ne îndreptăm. Și, pe alocuri, putem observa cu ochiul liber și rolul filosofiei în aceste schimbări.
Aceste evoluții nu sunt însă liniare și nici universale. Astăzi, după paywall, avem un articol din anii 1980 referitor la statutul femeii în statele musulmane, unele dintre cele mai refractare la îmbunătățirea statutului femeii. Desigur, și atunci, precum acum, există diferențe importante între diverse state musulmane, unele înregistrând de-a lungul anilor progrese, în timp ce altele au regresat. O lectură interesantă despre islam, dezvoltare și rolul femeii în societate.
Since the turn of the century, the condition of women in Muslim societies has been undergoing change—slow in some instances, cataclysmic in others, but complex everywhere. To comprehend this one must bear the following factors in mind:
• While Islam remains a major reference reference point, a strong determinant of the role and status of women has been the social, political, and economic development of each society. The Muslim world is not a single homogeneous entity; it comprises diverse societies and peoples with diverse histories of state and class formation. The situation of Muslim women is differentiated by country and also, within each society, by class, ethnicity, rural or urban location, and level of development.
• Though significant variations exist among Muslim societies, there are also persistent similarities, specifically in the condition of women. These emanate in large part from Islam. Culture, class, kinship, and political system interact with Islamic tenets to determine women's position or the extent of their subordination. Thus the desire to control women seems to pervade all Muslim societies.
• The ferment of change accompanying the collapse of colonialism and the concomitant global rearrangements left Muslim societies caught between the economic compulsion to integrate with world capitalism and the psychological need to assert their identity.
Keep reading with a 7-day free trial
Subscribe to Espresso’s Substack to keep reading this post and get 7 days of free access to the full post archives.