#43 - Cum de ne înțelegem?

💡 Cum de ne înțelegem?

Cum de ne înțelegem între noi? Da, știu, nu prea ne mai înțelegem, la modul global vorbind, dar, altfel, putem comunica și putem înțelege sensul celor pe care le transmitem prin cuvinte (sau chiar prin semne, gesturi sau plânsete, în cazul celor mici).

Studiul limbii a fost una dintre preocupările de bază ale filosofului Ludwig Wittgenstein (despre care am scris aici). Un aspect atât de banal, și totuși atât de extraordinar, cum prin intermediul unor cuvinte (niște construcții ce au căpătat valoare prin utilizare) putem transmite idei, sentimente, dorințe. Conform lui Wittgenstein, acest proces se realizează prin intermediul imaginilor pe care mintea noastră le formează la auzul cuvintelor. Practic, atunci când comunicăm, schimbăm imagini între noi. Imaginile pe care ni le imaginăm diferă însă de multe ori, de unde rezultă și toate problemele de comunicare existente, pornind de la banalele neînțelegeri din familie și ajungând până la ciocnirile civilizaționale. Despre viziunea lui Wittgenstein poți afla mai multe din materialul video de aici.

Interesant însă cum anumite imagini sunt accesibile doar anumitor grupuri de persoane, ceea ce se întâmplă în cazul cuvintelor ce nu își găsesc ușor echivalentul în alte limbi, cum ar fi portughezul ”saudade”, sau, în anumite accepțiuni, a românescului ”dor”. Există însă și aspecte care nu pot fi exprimate în cuvinte, indiferent de limba vorbită, după cum a considerat Wiitgenstein (text după paywall).

---

Upon the outbreak of World War I, Wittgenstein enlisted in the Austrian army, serving first on a river vessel and later in an artillery workshop.[...] Throughout the war, Wittgenstein worked on problems of logic and philosophy, writing his thoughts in notebooks that he carried in his rucksack. When he became a prisoner of the Italians at the end of the war, he had a completed manuscript, which he sent to [Bertrand] Russell in England. After his release from prison camp, Wittgenstein tried in vain to find a publisher for his book. Its eventual publication, due to Russell's influence, occurred in 1921 under the title Logisch-philosophische Abhandlung. The following year it was published in England, with German text and English translation, under the title by which it has since been known, Tractatus Logico-Philosophicus.

The Tractatus is universally accepted as a novel, profound and influential. The book is a series of remarks, carefully ordered and numbered in a decimal notation. Although only 75 pages, it sweeps over a vast range of topics: the nature of language; the limits of what can be said;